Intre frica si iubire

De unde vii,cum intri?,am intrebat iubirea,
Cum stralucesti in inima de carne,
si esti inauntru dar si in afara,
si cum umpli tu toate,
si stralucesti in taina ziua si noaptea,fara ca nimeni sa te vada?
Acesta e un lucru minunat,
Mai presus de cuvant si mai presus de minte.

„De nu veti fi ca pruncii,
nu veti intra in Imparatia cerurilor”!
A spus iubirea,adica Hristos.

“Asculta copile,mi-a spus El.
Indoiala,frica si mania,sustin in mintea ta o ceata
si intuneca vederea ochilor mintii tale.
Iubirea o doreste fiecare,
Dar putini o gasesc cu adevarat.
Intelege aici,ce-i mai minunat decat toate,
Iubirea nu se restrange ca lumina soarelui,
Ci straluceste pretutindeni si lumineaza toate.
Ea(iubirea) e de neapropiat celor neglijenti ca tine,
E cu totul nevazuta celor orbi,asemeni tie,
E cu totul departe de cei necredinciosi si lenesi,
Straina de orice viclenie si de orice grija.
Ca una ce e mai presus de cer
si de adancul fara fund.
Iubirea se opune intristarii,alunga dusmania
si face sa dispara cu totul pizma celui rau.
Ea alunga gandurile si opreste miscarile lor,
Ea-l invata pe om simplitatea
si nu il lasa sa se piarda in visari.
Ea hraneste mult si vindeca setea
si daruieste putere celor ce se ostenesc pentru bine.
Ea stinge mania si fierbinteala inimii
si nu-l lasa pe om sa se manie sau sa se tulbure.
Caci ce nu lucreaza ea si ce nu este?
Ea e desfatare si bucurie,blandete si pace,
mila fara numar,abis de induiosare!

Dar ia aminte copile si asculta!
Pe aceasta,adica pe iubire,
O stinge rautatea si risipirea in cele proprii,
O stinge alergatura dupa grija vietii.
Caci Dumnezeu a trimis iubirea,
nu celor necredinciosi sau amagiti de slava,
nici filozofilor,nici celor ce stiu Scripura pe de rost,
nici celor ce vorbesc pompos si prea mult,
nici celor ce se bucura de nume mari,
nici celor ce conlucreaza cu viclesug,
nici celor ce dau titluri si nici celor ce le primesc,
nici celor ce tin cu dintii de vreo dogma,
nici celor ce rad de altii pe fata sau in ascuns,
nici celor iubitori de barfa sau de susoteli,
nici celor ce se socotesc a fi ceva,nefiind nimic!

Ci a dat-o celor curati cu inima si gandul,
Celor simpli la cuvant dar simpli si cu viata,
si cu o parere despre ei insisi,si mai simpla inca.
Celor ce fug de a-i judeca pe altii ca de gheena,
si urasc pe lingusitori din tot sufletul.
Caci iubirea nu primeste linguselile,
si nu rabda sa auda ceea ce nu este!
Caci linguseala e in ochii lingusitilor un pai
care se preface in ochii lingusitorilor,o barna.
Iar tu,de vrei ca ea (iubirea),sa ramana in tine,
Sa nu ai nimic impotriva cuiva,
nici cea mai mica miscare sau banuiala,
ci mai degraba, binecuvinteaza pe cei ce te vorbesc de rau
si lauda chiar si pe cei ce te barfesc pururea din invidie!”

Atunci,am intrebat si despre frica,
de unde vine,cum se naste ea?
Iar El mi-a raspuns asa:
„Frica omului e doar o fantasma a inchipuirii lui,
insa ea nu exista in realitate decat pentru cel care crede in ea.
Pentru ca acolo unde e frica,nu mai e iubire.
Iar unde e iubire,nu mai e frica.
Aceasta fantasma se infiripa in voi ca un sarpe
si va paralizeaza mintea si simturile,
iar tu intrebi de unde vine?
Ea vine din neancrederea in voi insiva
si din gandurile voastre necurate.
Iar tu, doar spala-ti inima de toata viclenia
si toate frica se va risipi,precum un fum.

Caci din frica se infiripa in om,
floarea unei firi straine omului.
Caci frica e plina de tristete
si face pe cei stapaniti de ea,
sa fie intristati ca niste robi fara nadejde,
care tremura chiar si de umbra lor,
gandindu-se mereu la ziua de maine,
sau la cea de ieri,deja moarta si ingropata!
Niciodata fiind cu mintea,
la ziua de azi si la clipa de acum!
Asadar,iubirea nu suporta nici un fel de frica,
ea e toata numai veselie si umple pe cel ce-a dobandit-o
de bucurie si placere,
si-l scoate pe om din lume prin simtire,
ceea ce frica nu poate face nicidecum.
Caci frica fiind inlauntrul celor vazute,
cum poate sa-l scoata pe cel ce o are,
in afara acestora si sa-l uneasca cu cele nevazute?

Dar tu copile,lasa acum frica
si nu iti mai bate capul cu ea!
Alunga toata rautatea,invidia si ranchiuna,
indoiala,irascibilitatea si toate gandurile rele,
si lasa iubirea sa se manifeste fara frica!
Ai grija sa nu-ti ingropi talantul,
caci chiar de ai citi toate cartile pamantului,
ele nu-ti folosesc la nimic
daca nu ajungi sa te cunosti,
ci doar vei umple vazduhul de cuvinte!

Sa stii copile ca de vei ramane fara iubire,
acolo, in mintea ta,vei simti de pe acum
plansul si scrasnirea dintilor,
unde viermele gandului viclean nu doarme
si focul mustrarii constintei nu se stinge!

Caci de nu ai iubire,le poti avea pe toate celelalte,
asa cum zice si apostolul,
adica poti muta si muntii daca vrei,
si chiar trupul sa iti fie ars,
sau chiar si facator de minuni de-ai fi,
si chiar de ai putea grai in toate limbile,
dar toate astea-fie una,fie toate-
nu iti sunt de nici un folos fara iubire,
facandu-te chimval rasunator de mari sunete desarte!

Asa ca lasa frica si toate odraslele nascute din ea,
si fi tu insuti oriunde vei merge,
nemaibagand de seama barfa sau rautatea,
doar lasa totul sa treaca ca un fum,
cunoaste-te doar pe tine insuti si ia aminte
la tot ce simti,la tot ce gandesti!
Alunga orice forma a desfraului mental
ca sa nu te sfasie cel trupesc mai apoi.
Zdrobeste si patimile cele grosiere,
ca sa te ocupi in taina,de cele subtile.
Observa-ti mintea si tot ce zamisleste ea,
spala-ti blidul launtric si astfel,
vei fi curat si pe dinafara.
Inlatura orice gand rau,
caci de la el pleaca totul,
si lasa-i pe toti oamenii asa cum sunt,
nu incerca nicidecum sa schimbi pe vreunul,
schimba doar la tine insuti de poti ceva,
si nu te amagi ca vei gasi ceva in afara ta,
pentru ca de tot ce ai nevoie,se afla inlauntru!
Si astfel,facand toate precum ti-am spus,
iesi din frica ca dintr-un mormant,
si doar urmeaza-ti calea,
facandu-le pe toate din iubire si cu recunostinta!”

Asa voi face,precum ai spus!
Si astfel tot intunericul s-a luminat,
si toata indoiala a fugit intr-o clipa!
Fie ca iubirea sa ne umple orice defect sau lipsa
si sa inlature orice necaz inchipuit,
si sa ne curate mintea de gandul cel rau!
Asa sa fie!