Gandul zilei de marti, un gand al recunostiintei

Dacă alegerea unui nou început, de care vorbeam ieri, te pune pe o frecvență vibrațional înaltă, ceea ce îți mărește și mai mult vibrația, este starea de recunoștință profundă.
Majoritatea oamenilor își amintesc mereu de ceea ce își doresc, dar uită foarte ușor să fie recunoscători pentru ceea ce au deja. Iar fără recunoștință, schimbarea nu poate interveni, căci încă nu ai devenit conștient de tine însuți.Dacă nu ești în starea de recunoștință, înseamnă că emiți vibrația contrară, adică pe cea a nemulțumirii, care nu poate fi decât joasă, iar acolo tu nu te poți simți ok. Și e adevărat, căci ”unde se află stârvul, acolo se vor aduna și vulturii”, adica în omul care nu mai are puterea în el însuși, nefericirea și-a făcut locaș, și din ea zămislesc celelalte odrasle: nemulțumirea, frustrarea, dezamăgirea, resemnarea, ranchiuna, invidia și toate celelalte.
Însă odată ce începi să intri în starea de recunoștință, toate acestea se topesc ca prin farmec. Dar pentru aceasta e necesar să te oprești și să intri măcar puțin în tine însuți. Imediat ce începi să investești sentimente de recunoștință, puterea din tine va renaște, energia te va învălui și vei începe să te simți mai bine. Dar fi sincer până la capăt și nu rămâne doar la stadiul de cuvinte, ci mergi dincolo de ele, unde se află focul recunoștiinței care arde ca o flacără în sufletul tău.
De ce ți-ar fi jenă să fi recunoscător până la lacrimi? Ce te-ar împiedica ca acest sentiment magnific să îți învăluie toată ființa? Cine ar putea râde de tine privind la starea ta de recunoștință pură? Dar nu, nu va râde absolut nimeni, pentru că atunci vei fi pentru ei ca un far călăuzitor care va lumina totul în jur, iar oamenilor (conștienți sau nu), vor veni către tine pentru că tuturor le place să stea în lumină și nu în întuneric.
Iar dacă simți cu adevărat această trăire, nu ți-o frânge și nu ți-o reprima. Las-o să se manifeste în exterior, dându-i glas. Și dacă simți nevoia, spune cu voce tare tuturor celor în care ai încredere ceea ce simți și astfel rezistența și tensiunea se vor elimina din tine ca niște simple reziduri. Iar dacă nu mai e nimeni în care să poți avea încredere, rămâi doar cu tine însuți și spune-ți în față ceea ce ai de spus.
Un om cu adevărat recunoscător dăruie și se dăruie pentru că a înțeles că doar dăruind va dobândi. Ce să dobândească? Ceea ce-i lipsește, evident. Nu te limita să dărui din ce ai, ci treci de limita asta și dăruiește din ceea ce ești. Nu ai iubire? Dăruiește-o și astfel o vei dobândi. Nu ai răbdare? Dăruiește-o și pe aceasta și o vei dobândi. Nu ai nici compasiune, nici smerenie, nici pace, nici înțelepciune? Dăruiește-le, și pe toate le vei dobândi. Pe acestea nu le poți cumpăra nici dacă ai avea un munte de aur.
Așadar, dăruiește-te pe tine însuți, cel slab, cel nervos, cel nemulțumit, cel frustrat, cel nefericit, ca să îl redobândești pe cel puternic, răbdător, recunoscător, bucuros si fericit. Eu altă cale nu știu. Altă tehnică mai bună nu cunosc, decât cea care pleacă de la om și ajunge tot la om.
Dacă vei radia recunoștință, ceilalți îți vor capta undele și vor începe și ei să își ridice câte puțin vibrația și nu vor uita cât de bine s-au simțit lângă tine. Nu vor putea uita ușor această minunată stare.
Nu e nevoie să aștepți un moment anume pentru a fi recunoscător, căci cel mai bun și mai prielnic moment este ACUM. Ai folosit un pat în noaptea care tocmai a trecut? Te bucuri pentru ziua care tocmai a început? Ai mulțumit pentru apa pe care o bei, pentru hrana care iți dă energie? Pentru mașina sau picioarele care te-au adus la job-ul tău? Pentru oamenii cărora le pasă de tine? Pentru cerul de deasupra ta? Pentru păsările, florile, copacii care te înconjoară? Pentru muzica care te încântă? Pentru internet, pentru facebook, pentru cei aflați în lista ta de prieteni? Pentru aerul pe care îl respiri, ai mulțumit vreodată? Dar pentru simplu fapt că exiști ca om printre oameni ai fost vreodată recunoscător?
Vă mulțumesc și vă sunt recunoscător pentru simplu fapt că existați.
Îmi mulțumesc și îmi sunt recunoscător pentru simplu fapt că exist.
Aici și acum.
Așa este, așa să fie!