Sunt bărbaţi în sensul
real al cuvântului, alţii sunt în curs de devenire, iar alţii au depus armele
bărbăţiei lor şi se complac doar în masculinitatea trupească, a cărei raţiune
şi simţire au căzut cădere jalnică pe un plan secundar. Despre cei ce sunt bărbaţi
în sensul real, nu sunt prea multe de spus, e ca tăcerea dintre două cuvinte,
ea nu poate fi descrisă, doar se observă, doar se simte. Despre cei care încă
nu au ajuns să îşi recunoască bărbăţia lăuntrică din ei, se poate spune foarte
multe. Iar despre cei care au depus armele, şi mai multe. Bărbaţii din prima
categorie primesc toate provocările vieţii cu braţele deschise. Cei care încă
sunt pe cale, merg înainte, dar adeseori rătăcesc drumul şi îşi prind sufletele
în patimi carnale sau spirituale. Cei resemnaţi însă, s-au identificat cu
tristeţea şi cu neputinţa şi pare că nimic nu i-ar putea scoate din veşnica
depresie şi fugă de ei înşişi. Dar pentru fiecare bărbat există un timp care
vine în momentul în care există îndeajuns de multă deschidere în asumarea
alegerilor şi a puterii sale interioare...
Sunt bărbaţi doar cu
numele, doar cu sexul, sau doar cu puterea fizică. E rău, e bine? Nu e nici
rău, nu e nici bine, dar se poate mai mult decât atât. Fiecare om, fie bărbat,
fie femeie, îşi poate depăşi oricând condiţia primelor trei chakre dominate de
sex, putere şi durere. Dacă vor ajunge şi la chakra inimii, doar de ei depinde
şi de nimeni altcineva. Dacă vor vrea să transceandă lumescul şi să urce spre
spiritual cât mai sus, nimeni nu i-ar putea opri decât doar inerţia şi lenea
lor interioară. Femeile urcă prin simţire către chakrele superioare dacă îşi
depăşesc senzualitatea şi erotismul carnal, bărbaţii urcă prin raţiune şi
discernământ, dacă îşi depăşesc ego-ul şi mândria. Acei bărbaţi a căror cea
de-a 7a chakră e deschisă, devin conştienţi şi sunt conectaţi permanent cu
divinul, cu Sursa. E ca un canal care se deschide între ei şi această Sursă, e
ca un du-te vino al informaţiilor care curge necontenit, uneori mai încet,
alteori cu toată puterea, dintr-o parte în alta şi invers. Divinitatea oferă
informaţia, bărbatul o preia şi o materializează, pentru ca mai apoi efectul
acestei materializări să plece iarăşi către Sursă ca un pachet de energie din
care întreg universul învaţă şi pune în balanţă...
Sunt bărbaţi autentici
şi frumoşi la suflet care strălucesc prin prezenţă atunci când se recunosc ca
fiind fiinţe luminoase. Cei conştienţi de aceasta, nu se lasă pradă nici
senzualităţii, nici nu seduc, nici nu se lasă seduşi, nici nu domină, nici nu
se lasă dominaţi, nici nu caută să convingă pe nimeni de adevărul lor, nici nu
se lasă convinşi de adevăruri ce nu le aparţin, nici nu mai caută prin
aşternuturi străine ceea ce oricum nu ar putea găsi, nici nu urmează vreun
sistem sau vreun maestru, nici nu le cer altora să îi urmeze pe ei înşişi.
Astfel de bărbaţi trăiesc liber şi necondiţionat, oferă libertate şi dizolvă
condiţionările mentale ale celorlalţi. Îşi dau seama unde mai au de lucrat la
ei înşişi şi pleacă ei singuri către o eventuală frică pe care o mai simt,
pleacă acolo şi nu se întorc înapoi până nu o dizolvă şi pe aceasta. Bărbaţii
luminoşi rămân cu puterea în ei, nici agresivi, nici defensivi, uneori mai cad,
dar repede-repede se ridică, căci nu-şi permit nici măcar o singură clipă să se
despartă de fiinţa lor interioară...
Sunt şi bărbaţi
plângăcioşi şi nemulţumiţi, frustraţi şi slăbănogiţi. Unii ca aceştia sunt
masculii castraţi spiritual de către mamele sau partenerele lor de viaţă. Între
timp, aceşti bărbaţi devin posaci, urâcioşi, ramoliţi, încrâncenaţi, cârcotaşi,
ranchiunoşi, lipsiţi de bucurie, lipsiţi de chef de viaţă. Sunt şi aceştia un
fel de vampiri toxici care îşi caută victime în rândul celor ce rezonează cu
vaietul lor. Oriunde vor găsi o fiinţă din care să îşi hrănească nevoia lor de
victimizare, nu o vor lăsa pe aceasta, până ce nu îşi vor sătura vampirul toxic
din ei înşişi care se hrăneşte cu fluidele vibraţiilor joase întâlnite la cei
care se lasă dominaţi de astfel de specimene. Vulturul îşi cunoaşte prada sa şi
unde se află un stârv, acolo va coborî. Vampirul energetic îşi cunoaşte şi el
prada atunci când cel cu care interferează se lasă de bună voie hărţuit
spiritual. Uneori acest fel de bărbaţi se trezesc la viaţă şi parcă învie din
propria cenuşă, mai ales atunci când întâlnesc o femeie îndeajuns de deşteaptă
ca să îi facă pe aceştia să îşi depăşească neputinţa şi iarăşi să li se
activeze puterea de creaţie, de bucurie, de frumos...
Sunt şi bărbaţi
îngrijoraţi şi angoasaţi care cred că suferinţa e crucea lor şi singura cale de
parcurs pentru ei în această viaţă. Ei îşi duc crucea îngrijorărilor cu
stoicism. Nu se recunosc ca fiind în lumină, ci mai mult se identifică cu
întunericul, adică cu lipsa, cu sărăcia, cu boala, cu necazurile, cu păcatul,
cu învinovăţirea şi regretul. Şi aceştia sunt mai mult sau mai puţin
traumatizaţi datorită credinţelor limitative cu care au cochetat de-a lungul
timpului. Veşnic epuizaţi, căci sufletul lor pierde multă energie pentru acest
chin al zădărniciei. Nu au ştiut niciodată să se bucure, nu au învăţat încă să
râdă, nu au suportat niciodată să nu se mai ia atât de în serios. Cine i-ar
putea înveseli pe unii ca aceştia? Doar o femeie care ştie exact unde să apese
ca nefericirea acestor bărbaţi să iasă la iveală din străfundul sufletului lor
şi să se scurgă din lăuntru către înafară. Dar pentru aceasta e nevoie de
disponibilitatea lui şi de a ieşi din carapacea rigidităţii. Unele femei se
sacrifică pentru astfel de bărbaţi, altele nu-i mai suportă şi ies singure din
realitatea lor. Însă pentru unele, acest fel de bărbaţi nefericiţi reprezintă
adevărate provocări de a reuşi să-i scoată pe aceştia din această inerţie şi
din această lehamite care le tot mânîncă energia şi le tot fărâmiţează lumina
netăiată a iubirii...
Dar sunt şi bărbaţi
optimişti, pozitivi, energici, viguroşi, curioşi, creativi. Bărbaţi care îşi
dau seama de rolul lor în această viaţă şi au puterea să şi-l asume pe deplin.
Unii au venit de la început cu tot felul de calităţi şi virtuţi pe care şi le
cultivă sau le pierd pe drum. Alţii, mai puţin înzestraţi, fac schimbarea de la
slab, neputincios şi angoasat, la nivelul de minunat, magnific şi extraordinar,
în urma unei mici conştientizări cu care viaţa îi răsplăteşte la un moment dat.
Dar pentru asta e nevoie de un îndemn exterior sau interior, direct sau subtil,
ascuns sau mai pe faţă. Iar pentru aceasta e nevoie să înveţi să asculţi glasul
lăuntric şi să ai încredere în simţirea, autenticitatea şi originalitatea ta ca
bărbat.
Totul se află acolo,
în noi înşine, nicăieri altundeva!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu