Convingerea ta de bază te defineşte

Ce este oare această convingere? Este sursa tuturor gândurilor şi trăirilor care generează crearea realităţii tale. Tu nu poţi trăi decât în această realitate pe care singur ţi-o creezi zi de zi şi clipă de clipă. Este singura realitate pe care o poţi recunoaşte, este creată din tine şi se răsfrânge în jurul tău. Poate fi un basm sau poate fi un haos. Poate fi o poveste sau poate fi o vale a plângerii. Poate fi o realitate deschisă la orice experienţă, sau poate fi o realitate limitativă şi închistată în tot felul de prejudecăţi. Poate fi o continuă bucurie sau poate fi un fel de scrâşnire a dinţilor. Oare ce alegi, pasiunea, zâmbetul şi bucuria sau frica, suferinţa şi depresia?
Aşadar, urmăreşe-ţi convingerea ta de bază, căci ea te defineşte cu adevărat. Aparenţele sunt doar înşelătoare. Putem schimba măştile la nesfârşit. Putem să ne amăgim că suntem într-un fel sau altul, dar dacă convingerea de bază din subconştientul nostru ne sabotează, toată realitatea noastră nu poate fi mai mult decât această convingere. Poate fi una foarte permisivă care nu se împiedică de nici o rezistenţă. Atunci vei trăi cu adevărat din sine. Dar poate fi şi o convingere extrem de limitativă. Astfel încât, vorbeşti despre iubire necondiţionată cu gura, dar convingerea ta de bază e să profiţi de pe urma oricui dacă ai putea. Vorbeşti despre abundenţă, dar buzunarele sunt încă goale, căci convingerea ta despre bani e una foarte condamnabilă. Vorbeşti despre relaţia perfectă, dar eşti încă singur, pentru că convingerea ta e că bărbaţii sunt cu toţii nişte „afemeiaţi” sau că femeile sunt cu toate nişte „materialiste”. Vorbeşti despre sănătate radiantă, dar bolile te macină pentru că conflictele interioare te devastează încet şi sigur. Vorbeşti despre spiritualitate, dar încă condamni şi te judeci pentru că efectele religiei încă nu s-au dizolvat. Şi una mărturiseşti pe faţă, alta trăieşti în ascuns. Într-un fel te arăţi de ochii lumii, în alt fel te porţi atunci când eşti doar tu cu tine însuţi. Dacă purtarea ta e impecabilă şi într-o situaţie şi în cealaltă, atunci ţi se cuvine o mică reverenţă. Dar dacă e o mare diferenţă însă, atunci convingerea ta interioară cea mai profundă te lucrează cumva pe la spate. Tu vrei una, dar ţi se întâmplă cu totul altceva, conform doar acestei convingeri.
Mergi din treaptă în treaptă până ajungi la ea şi astfel vei înţelege de ce ţi se întâmplă lucruri pe care chiar nu ţi le-ai dorit. Ţi se întâmplă pentru că din conştient pleacă frumosul şi bucuria, dar din subconştient pleacă urâtul şi frica. Şi atunci acesta din urmă câştigă pentru că el îţi generează trăirile şi toată vibraţia ta. De acea nici o rugăciune nu are putere dacă ea rămâne doar la nivel mental şi nu ajunge să genereze o vibraţie. De aceea orice afirmaţie pozitivă repetată la nesfârşit nu are nici o putere atâta timp cât ea nu se transformă în vibraţie. Convingerea ta de bază e dincolo de orice teorie. Ea îţi defineşte atitudinea, gândirea şi trăirea. Dacă e una limitativă, nu te aştepta să trăieşti uşor din sine, ci vei trăi cu greu doar din personalitate. Aşadar, dacă convingerea ta de bază e una permisivă atunci cultiv-o permanent şi nu te opri niciodată! Dar dacă e una limitativă, urmăreşte-o, identific-o şi schimb-o din mers prin schimbarea obişnuinţelor, adică prin formarea unei noi reţele neuronale. Ce rost are să porţi poveri în zadar, când poţi trăi viaţa frumos, uşor şi fără frică?