Pentru mine noul
val al conştiinţei nu e o vreo înaltă ştiinţă spirituală „new age” din care
nimeni nu prea înţelege mare lucru. Nu vreau să îţi vorbesc despre un nou
portal energetic ce urmează să se deschidă sau despre o viziune apocaliptică a
ceea ce mai urmează să se întâmple. Ce a fost a fost, iar ce urmează e doar
speculaţie, doar presupunere, doar fum. Dar aş vrea să îţi vorbesc despre tine.
Tu, cel care te afli acum în acest prezent. Tu, cel care respiri acum suflare
de viaţă.Tu, cel ce te ridici dimineaţa şi nu te laşi înfrânt. Tu, cel cauţi şi
găseşti soluţii atunci când nimeni poate nu îţi mai dădea vreo nouă şansă. Tu,
cel ce speri în ceva, căci speranţa moare ultima. Tu, cel cel ce cazi şi iarăşi
te ridici. Tu, cel ce ai venit la întrupare ca la o mare sărbătoare.Tu, cel ce
treci prin multe provocări printre oameni şi totuşi nu abdici. Tu, cel ce nu renunţi
la viaţă şi nu îţi predai armele niciodată. Ţie vreau să îţi vorbesc!
Lumea valului de
conştiinţă despre care îţi amintesc, se împarte acum între două mari categorii
de oameni. De o parte sunt eroii, de cealaltă parte sunt martirii. Aceştia fac
parte activă din jocul vieţii. Căci mai e o categorie de oameni care face parte
din grupa pasivă, a celor care doar privesc cu ochii larg deschişi sau închişi la
eroi sau la martiri. Unii privesc toată viaţa la aceştia, alţii se hotărăsc la
un moment dat să intre într-o categorie sau alta. E loc pentru toată lumea şi
niciodată nu e prea târziu.
Dar cine sunt
aceşti eroi de acum, despre care îţi povestec? Ei sunt cei care nu renunţă.
Căci acum e moda efemeridelor care te îndeamnă să te apuci de multe, dar să nu
continui cu seriozitate mai nimic. Sau cine ştie, poate de luni, de săptămâna
viitoare, de la începutul noului an, poate atunci te vei apuca şi tu de ceva.
Dar cu siguranţă te vei apuca, dar întrebarea întrebătoare este dacă vei fi şi
dispus să continui şi să perfecţionezi ceea ce tocmai vrei să începi. Dacă nu
eşti dispus să dai totul, atunci mai bine nu te mai apuca de nimic. Ce rost ar
avea un nou început azi, care mâine iarăşi va intra în colaps? Tot ceea ce
îndeamnă să începi, se vrea început şi terminat, altfel aceste îndemnuri pe
care le asculţi, dar nu le urmezi şi până la capăt, îţi creează şi ele, aşa
numitele „treburi de suflet neterminate” care te vor urmări mereu şi în această
viaţă şi dincolo de ea. E frumos din partea ta?
Dar cine sunt şi
martirii despre care vreau să-ţi povestesc? Înainte oamenii îşi vărsau sângele
şi îşi lăsau trupurile ca să le fie măcelărite pentru crezul lor. Acum
adevăraţii martiri ai noii conştiinţe au depăşit acest stadiu primitiv şi îşi
varsă un altfel de sânge, renunţând la cu totul altfel de trup. Martirii
acestui moment îşi taie răul programelor subversive şi limitative din
subconştientul lor, preluate în necunoştinţă de cauză de la părinţi, bunici şi strămoşi.
Nici ei nu au ştiut sau poate că nu şi-au dat seama, aşa că nu sunt nici ei de
condamnat. Dar martirul zilelor noastre se condamnă doar pe el însuşi când
simte că ceva nu e în regulă cu el şi cu viaţa lui. El nu se poate lăsa pradă
acestor stări alterate care îi otrăvesc viaţa la propriu. Căci dacă simţi
otravă în suflet şi realitatea în care trăieşti va fi tot la fel de otrăvită.
Aşadar aceşti martiri renunţă mai întâi la ceea ce îi micşorează, tocmai pentru
a ajunge şi ei să se înalţe mai apoi la nivelul eroilor.
Deci deoparte
sunt eroii care nu renunţă la treburile lor de suflet, de cealaltă parte sunt
martirii care renunţă din plin la tot ceea ce le fură energie. Iar ei nu vor să rămână fără energie, căci în
rândul eroilor e nevoie de multă energie ca să nu renunţi. Vor renunţa la orice
fel de credinţă idolatră, căci ceea ce au în ei înşişi se vrea venerat mult mai
mult decât vreo zeitate închipuită din afară. Vor renunţa la pierderile de timp
în compania celor ce vor doar să piardă timpul, căci îşi dau seama că fiecare
clipă din timpul lor cu adevărat chiar contează. Vor renunţa la polemicile
distructive fără rost care nu duc la nimic constructiv. Vor renunţa la tot
felul de credinţe profane, căci în rândul eroilor, nu poţi intra decât cu
libertatea ta interioară. Vor renunţa şi la clişeele spirituale şi dulci care
se tot postează pe internet fără aplicabilitatea în viaţa reală. Vor renunţa la
plângăcioşeală, la mila de sine, la atitudini defensive şi la călcări în zadar
pe suflet. Vor renunţa din ce în ce mai mult la frică, căci în rândul eroilor
nu poţi intra atârnând cu frica de gât. Vor renunţa la judecăţile celorlalţi şi
se vor detaşa de ceea ce le face rău. Vor renunţa chiar şi la salvatorul din ei
înşişi care tot se luptă cu morile de vânt pentru binele umanităţii. Şi vor
renunţa mai ales la gura lumii care îi vede într-un fel sau altul, căci dincolo
de bârfe, calomnii sau mironoseli de faţadă, martirul nostru îşi cunoaşte
drumul său pe care va păşi adeseori doar singur.
Apoi, după acest
drum iniţiatic în care vor ajunge să se elibereze ei de orice temeri sau
prejudecăţi, de orice conflicte sau traume care nu-i lasă să trăiască exact aşa
cum vor, de orice gânduri impulsiv-reactive la adresa celor ce nu reuşesc să-i
înţeleagă, atunci când vor depăşi toate acestea, vor fi primiţi în rândul
eroilor acestei noi conştiinţe care nu se mai lasă amăgiţi de cele fugitive, ca
nişte frunze-n vânt. Eroii aceştia sunt aici, printre noi, dar nimeni nu-i
observă, căci treburile lor de suflet care nu necesită o clipă de amânare şi le
manifestă fără surle şi trâmbiţe, dincolo de cuvinte.
Pe falşii eroi îi vei
auzi la nesfârşit tot trâmbiţând în stânga şi în dreapta cum se vor apuca ei de
multe lucruri, mâine, poimâine, numai nu acum. Ei se vor apuca dar nu vor
continua mai nimic, căci nu au trecut prin ciurul martirilor şi astfel nu şi-au
consolidat încă voinţa şi disciplina. Ei vor multe, dar nu pot mare lucru, căci
sufletul lor doar pierde energie cu nemiluita ocupându-se de ceea ce nu îi
sporeşte ca fiinţă. Şi de aceea ei sunt veşnici obosiţi şi ofiliţi, pentru că
sufletul lor e obosit şi ofilit.
Viaţa e o
succesiune de renunţări şi o succesiune de continuări trăite aici şi acum, chiar
în prezentul continuu. Doar prezentul continuu e a cel real, restul sunt doar
închipuiri imaginare şi fantasme colorate. Dacă te afli în rândul martirilor
care lucrează la ei înşişi pentru a îşi regăsi varianta lor cea mai bună, eşti
un mare fericit. Dacă te regăseşti în rândul eroilor care creează, studiază,
conştientizează şi pun totul în balanţă, atunci şi tu eşti un mare fericit. Iar
dacă te afli încă în rândul celor ce nu se hotărăsc ce cale să urmeze, nu te
precipita, căci fericirea ta de a alege o cale sau alta, îţi stă chiar acum în
faţă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu