O declarație de iubire...

Îmi iubesc viaţa, pentru că ea mi-a fost dăruită ca un dar şi ca un îndemn de a o modela dintr-o formă nedefinită într-una finită, aşa cum cred că s-ar potrivi ea cel mai bine pentru mine. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc sufletul divin, pentru că el îmi aminteşte mereu de unde vin şi încotro mă duc, îmi aminteşte cine sunt cu adevărat și unde la mine însumi mai am câte ceva de lucrat. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc mintea, pentru că ea este unealta sinelui divin prin care mă manifest în mod creativ printre semeni. Ea este atelierul meu de creație în care curăț, refac, imaginez, experimentez, ordonez materializez și mă disciplinez. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc trupul, pentru că el este templul sufletului și totodată, vehicolul său. El îmi poartă paşii către anumite locuri, către anumite situații și către anumiți oameni, cu care spiritul meu mă îndeamnă să interferez. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc ochii pentru că ei sunt lumina sufletului. Ceea ce se află înlăuntru, aceea se va afla și în afară. Prin ei îmi privesc frumusețea sufletului care se reflectă în frumusețea celor ce apar și dispar din realitatea mea. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc urechile pentru că prin ele aud îndemnuri, susţineri, sfaturi, afirmaţii sau sunete care mă înalţă deasupra limitelor limitativ-umane. Toate acestea îmi ridică vibrația dacă sunt atent la aceste șoapte care vin și mă învăluie. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc gura căci prin ea aleg să îmi fac cunoscută credința din mine, cunoașterea și puterea mea care se vrea dezvăluită și nu inhibată. Prin acest instrument organic pot transmite vibrații de susținere, de suport, de motivare. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc mâinile, căci cu ajutorul acestora și prin vârful degetelor, scriu și îmi aștern în fața voastră sufletul, credința și mentalitatea mea. Prins scris, îmi aștern ființa mea descrisă în cuvinte. Cuvintele scrise pleacă din mâinile mele și ajung până la sufletele voastre. Unele afirmații vor fi respinse, altele însă vor fi păstrate și-și vor găsi un mic locaș acolo, undeva în voi înșivă. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc imaginaţia pentru că prin ea vizualizez, analizez, şi reușesc să convertesc în materie, ceea ce prima oară se înfiripă în minte. Imaginația pune sămânța și din ea se înfiripă o mică rădăcină care dacă e întreținută permanent, va răsări din ea creația. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc trăirile pentru că ele mă fac conştient de momentul prezentului, dincolo de orice trecut şi înaintea oricărui viitor. Simțirea îmi vorbește despre ce e în interiorul meu, așa cum absolut nimeni nu o poate face în locul meu. Ea mă ghidează într-un mod subtil și extrem de fin, mă oprește sau mă aprobă, mă înalță și mă tot îndeamnă. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc liberul arbitru prin care am curajul să aleg şi să îmi asum propriile alegeri prin care devin responsabil de viaţa mea. El mi-a fost dăruit spre folosul meu, dar dacă îl voi renega prin toate blocajele mentale și credințele limitative pe care le preiau din afara mea, atunci mă voi manifesta doar din aceste programe într-un mod inconștient. Așadar ce voi alege, întunericul sau lumina? Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc felul meu propriu de a fi, pentru că prin el îmi recunosc originalitatea, prin el îmi arăt unicitatea. Natura temperamentului se vrea cunoscută în toată splendoarea sa, căci tot ce ține de acest temperament, și sensibilitatea, și caracterul, și personalitatea, îmi sunt toate de folos dacă știu cum să le dau voie să fie întru totul de partea mea. Iubesc acest dar magnific!

Îmi iubesc mediul în care am ales să vin la viaţă şi să mă întrupez într-un mod conştient şi nu într-unul aleatoriu. Acest mediu e cel mai benefic pentru sufletul meu și pentru cei în jurul cărora am ales să vin. Dacă îmi accept grupul de suflete din care fac parte, atunci nu voi mai fugi îndărăt din calea lor, ci le voi rămâne alături susținându-ne și împărtășindu-ne cu bucurie și compasiune unii celorlalți. Iubesc acest dar magnific!

În ultimul rând, dar nu în cele din urmă, vă iubesc pe voi creatorilor şi creatoarelor, cei şi cele care aţi avut răbdare să citiţi măcar aceste rânduri sau chiar şi mai mult decât atât. Vă mulţumesc pentru că aţi ales să faceţi parte din realitatea mea, aşa cum şi eu am ales să fac parte din realitatea voastră!