Sunt prieteni şi prieteni...

  

Sunt prieteni de conjunctură şi prieteni pe viaţă lungă. Cei de conjunctură sunt cei cu care te poţi simţi bine pentru un timp scurt, iar după ce întâlnirea s-a terminat, arareori îţi mai aduci aminte de acea persoană, căci ea nu şi-a pus mai deloc amprenta pe sufletul tău. Iar cei de viaţă lungă, chiar dacă se întâlnesc rar, poate chiar o singură dată într-un an, se recunosc unul în celălalt, îşi citesc sufletele dincolo de cuvinte şi ştiu în sinea lor că e de ajuns doar o singură chemare ca imediat unul să fie lângă celălalt...

Sunt prieteni interesaţi şi prieteni dezinteresaţi. Primii te vor căuta atunci când nevoia îi strânge în spate şi se vor comporta duplicitar şi defensiv, ca nişte false mironosiţe care nu mai ştiu cum să îţi intre pe sub piele. Dacă pici mereu în această cursă emoţională pe care ţi-o întind, ei nu se vor opri niciodată, căci ştiu că de pe urma ta au o pâine bună de mâncat. Şi atâta timp cât nu înveţi să spui „nu”, ei vor veni şi se vor înfrupta mereu din energia ta. Dar sunt şi prieteni dezinteresaţi care chiar dacă nu ţi-ar pune ei inima întreagă pe tavă, tot se bucură în modul cel mai sincer atunci când te văd...

Sunt prieteni cameleonici şi prieteni puri. Primii îşi schimbă măştile precum bate vântul, doar-doar să nu îşi arate slăbiciunea, vulnerabilitatea, făţărnicia şi viclenia în faţa ta. În unii ca aceştia zace mereu gândul ascuns pe care şi-l disimulează mereu ca pe o adevărată artă. Nu-i poţi citi din prima, dar ce simţi în preajma lor chiar de la început, s-ar putea să te surprindă după un timp când vor obosi efectiv să joace atâta teatru de prost gust. Prietenii puri sunt cei care rezonează şi empatizează cu ceea ce trăieşti tu, dar nu îţi vor plânge de milă, ci te vor scutura la propriu, căci emoţiile distructive nu le sunt cunoscute. Aşa că ei îţi vor oferi mari daruri, prin această puritate a lor care nu pregetă să îţi spună adevărul despre tine faţă-n faţă şi nu şoptit pe la colţuri...

Sunt prieteni toxici şi prieteni parfumaţi cu sufletul. Pe cei toxici îi dibui destul de repede, căci mirosul pe care îl lasă în urmă, spiritual vorbind, e unul care simţi că nu-ţi face bine şi oricât ai lăsa de la tine, nu îţi poţi călca pe suflet la nesfârşit în faţa lor. La unii ca aceştia vei renunţa mai devreme sau mai târziu, chiar dacă le vei da de nenumărate ori ocazia să renunţe la toxicitatea lor. Nu o vor face şi atunci nu ai încotro decât să laşi amintirea lor să se piardă în negura trecutului. Prietenii parfumaţi cu sufletul, nu doar cu trupul, sunt cei lângă care te simţi mereu bine, de la care oricând ai ce învăţa, care oricând te vor asculta şi care vor lăsa mereu bucurie şi lumină în realitatea ta...

Sunt prieteni simandicoşi şi prieteni simpli. Cei simandicoşi vor mereu să se laude cu câte ceva şi au nevoie de unul sau altul care să-i asculte. Unii mai diplomaţi şi mai răbdători din fire îşi dau seama cu cine au de-a face şi se vor întâlni cu ei, fără aşteptări. Lăudăroşenia celor simandicoşi poate fi trecută cu vederea dacă nu-i iei pe aceştia prea în serios, ci intri în jocul lor şi le dai satisfacţie în joacă, laudei lor. Prietenii simpli nu vor veni spre tine cu lauda, ci cu felul lor firesc de a fi, chiar dacă nu sunt mereu în toanele cele mai bune. Nu-i interesează să pară mai mult decât sunt. Când se vor bucura de ceva, ţi-o vor spune simplu şi curat. Iar când se vor întrista, iarăşi nu se vor ascunde, căci simplitatea e cea care cucereşte prin firesc şi nu prin tertipuri, subterfugii şi tot felul de măşti care mai de care mai fals-strălucitoare...

Sunt prieteni care doar vorbesc şi sunt prieteni care doar ascultă. Primii au nevoie de cineva care să fie martor la toată agitaţia lor, ce pare că nimic nu o poate opri. Ei se tot agită, gesticulează, limbarniţează, fără ca să urmărească ceva constructiv sau o rezolvare a disperării lor. Ei îţi vor vorbi despre multe cele din afara lor, dar mai niciodată despre ei înşişi şi despre ceea ce simt. Se ascund după cuvinte doar ca să îşi defuleze disperarea spre cineva dispus să asculte şuvoiul continuu al agitaţiei lor. În schimb, prietenii care ştiu să asculte sunt ca o oază de odihnă pe umerii cărora poţi sta la nesfârşit, odihnindu-te şi alinându-te în tăcerea lor...

Sunt prieteni vampiri şi prieteni care te încarcă. Vampirii energetici sunt cei care se tot plâng şi se tot vaită, arătând mereu cu degetul la vinovaţii fără vină din afara lor. Ei mereu văd ceea ce nu suportă la alţii, dar niciodată nu se văd pe ei înşişi. Iar dacă le atragi atenţia, se vor înfuria şi vor scrâşni din dinţi asupra ta, căci nu suportă sub nici o formă sfaturile care i-ar leza atât de profund în amorul propriu. Dacă-i vei asculta, vor veni constant lângă tine să-şi tot verse amarul şi să se reîncarce cu energia care le vine din partea ta. Dacă le vei da de înţeles că ceea ce auzi de la ei te scurge de energie, atunci îşi vor întoarce imediat faţa de la tine, nu vor suporta un dialog sincer. Prietenii care te încarcă sunt cei luminoşi care nu cunosc nici ranchiuna, nici invidia şi care ştiu să se bucure sincer de realizările tale. Ei te vor susţine necondiţionat şi nu vor încerca să te abată nicidecum din drumul tău, ci din contra, îţi vor oferi oricând un feedback constructiv în evoluţia ta...

Dar şi prietenii cameleonici sau duplicitari, fățarnici sau interesați, vicleni sau vampirizați, au chiar și ei ceva bun înlăuntrul lor şi nu sunt de lepădat decât atunci când simţi că coarda se întinde prea tare şi respect nu mai e. Când respect nu mai e, nici prietenie nu mai e. Dar în orice om există mereu şi o parte luminoasă care niciodată nu se pierde definitv, ci ea mai mult se estompează şi ajunge să licăre din ce în ce mai slab, fără însă a se stinge vreodată. Niciun om nu e doar cameleonic, doar viclean, doar toxic, doar ipocrit, doar făţarnic. Acestea sunt doar seducţiile egoului şi nimic mai mult. Dar mulţi se identifică cu acestea, căci le e prea frică de lumina ascunsă din sufletele lor. Ei nu suportă să pară slabi, ci se vor mândri, duri, intangibili. Dar va veni şi o vreme când acest ego fals se va dizolva şi întregul suflet cu putere în jur va lumina...